Poezie la bucătărie, artă, joacă, bucurie

Poezie în bucătărie

Plăcerea mea de a găti (mai ales de a prepara fel de fel de dulciuri) a devenit pentru mine o pasiune, o ocupație tot mai atrăgătoare. Cu timpul, am început sa postez pe facebook poze de preparate, să împărtășesc rețete și să le discut cu prietenii. Ulterior, m-am gândit ca pentru fiecare rețetă să postez și câte o amintire legată de ea, sau câte o mică povestioară potrivită. Ideea de a scrie rețetele în versuri mi-a venit din întamplare, pregătind unele dintre prăjiturile mele și gândindu-mă la ele. Eu am scris versuri de când mă știu – poezii pentru copii, pentru diferite ocazii deosebite, mici dedicații pe cadourile de sărbători sau chiar poezii romantice, dar rețete în versuri nu încercasem, încă. Astfel am început să postez și poezioare culinare, însoțite de imagini și explicații. Datorită lor am început să primesc din ce în ce mai multe cereri de prietenie și aprecieri. Așa s-a născut ideea mea. Am muncit foarte mult la ea. Am scris din ce în ce mai multe poezii… dulci și gustoase, am încercat rețete noi, am făcut poze, am creat prezentări pe care le-am publicat întâi pe un blog, pe care l-am închis din motive tehnice. Acum pun totul pe pagina de facebook, dar am planuri mari. Soțul și fetele m-au susținut și mi-au lăsat timpul necesar pentru ca eu să pot scrie cât mai mult. M-am bucurat că poeziile mele au fost foarte apreciate, încă de la inceput. Prietenii le așteaptă, le citesc și îmi trimit fel de fel de mesaje, în care îmi laudă munca și talentul.

Rețetele în versuri mi se par un mod extrem de potrivit de a îmbina poezia cu bucătăria, de a transforma munca în plăcere și de a combina arta culinară cu muzicalitatea lirică. Eu cred că am rămas în suflet un copil jucăuș, iar poezioarele vesele care îmi însoțesc gătitul mă fac să mă simt copil și mă duc cu gândul la joacă. Iubesc jocul, frumosul, îmi plac muzica, pictura, arta de orice fel și literatura. De aceea îmi transform munca într-o distracție cu versuri melodioase. Încerc să fac nu doar feluri de mâncare, ci și mici opere de artă culinară, mai mult sau mai puțin reușite, dar realizate cu mult drag. Sunt mulțumită când reușesc să aduc puțină bucurie celor care-mi citesc versurile și îmi admiră creațiile culinare, vizual sau savurându-le gustul. Mă încântă orice comentariu făcut de prieteni, le respect părerile și caut să le răspund cu multă căldură, așa cum simt că merită.

Deocamdată, blogul este doar un hobby, dar nu pot spune că nu m-am gândit și la o afacere în acest sens. Asta ar însemna să renunț la serviciul meu actual, de contabilă. Aș face-o cu plăcere, avand în vedere că momentan dispun de foarte puțin timp pentru serviciu, poezii, pregătire rețete, poze, treburi casnice și familie. Despre timp liber, deocamdată nu prea pot vorbi.